Orice tip de interventie chirurgicala, indiferent de afectiunea pe care o trateaza, prezinta avantaje si dezavantaje. In cazul cancerului colorectal (reprezentand a doua cauza de deces prin cancer), optiunea chirurgicala este absolut necesara, fiind si posibila in unele cazuri si interventia laparoscopica. Avantajele si dezavantajele chirurgiei laparoscopice pentru tratarea cancerului colorectal sunt prezentate mai jos:

Avantaje:

– riscul complicatiilor postoperatorii scade

– durerea post-operatorie se diminuaza in durata si in intensitate

– functia respiratorie este mai putin afectata

– mobilitatea postoperatorie a intestinelor este reluata precoce

– expunerea optima a campului operator

– utilizarea trocarelor (instrument chirurgical folosit la efectuarea punctiilor)

– externarea rapida si reluarea activitatilor zilnice intr-un timp mai scurt fata de operatia clasica

– perioada de recuperare mai scurta

– necesitatea administrarii medicamentelor scade

-metoda buna de diagnosticare

Dezavantaje:

– durata interventiei chirurgicale este mai mare fata de operatia clasica

– riscul de a nu localiza anumite tumori sau metastaze adiacente in timpul interventiei

– grad de risc ridicat de producere a metastazelor in momentul realizarii inciziilor pentru trocare

– costuri mai ridicate

O bacterie spiralata care cauzeaza infectia cea mai intalnita din lume, helicobacter pylori, afecteaza stomacul si duodenul (segmentul initial al intestinului subtire) la aproape jumatate din populatie. Apare atunci cand mucusul nu ofera suficienta protectie sau atunci cand exista secretii prea mari de acid. Poate provoca ulcere duodenale, gastrite cronice, dar si anumite forme de cancer stomacal. Greata, balonare imediat dupa masa, epigastralgii, senzatia de satietate precoce si indigestie sunt simptomele prezentate de persoanele care au bacteria helicobacter pylori, fiind singurul organism care poate supravietui intr-un mediu atat de acid precum stomacul. Se transmite intre membrii familiei si poate avea o perioada de viata de zeci de ani, sau poate aparea inca din copilarie si crea o afectiune cronica.

Biopsia in cadrul unei endoscopii este metoda cu cea mai mare acuratete pentru a depista boala bacteriei helicobacter pylori, fiind disponibile insa si alte teste. Antibioticele ar putea reprezenta o metoda de tratament, insa presupun efecte adverse. Anumite uleiuri esentiale de musetel, scortisoara, ghimbir, oregano, cuisoare, menta, lemongras si tarhon au dovedit rezultate pozitive. De asemenea, tratamente naturale precum usturoiul (care are proprietati antibacteriene, antifungice si antivirale), sucul de merisor si de grapefruit rosu, cimbru, arbore de ceai, broccoli, glicirizina, afinele, gentiana si hameiul s-au dovedit eficiente in eliminarea bacteriei. Persoanele care suporta un tratament cu antibiotice pentru inlaturarea bacteriei helicobacter pylori il pot asocia cu unele naturale pentru eficienta crescuta si inlaturarea riscului de recidiva.

Chirurgia bariatrica sau ”chirurgia obezitatii” include o varietate de proceduri chirurgicale traditionale si minim invazive adresate pacientilor care sufera de obezitate morbida. Inainte de a recurge la o astfel de procedura, pacientul trebuie sa fie informat si pregatit pre-operatoriu, pentru a fi sigur de decizia luata si perntru a obtine cele mai bune rezultate. Asadar, acesta va fi supus unor analize sanguine, unei consultatii cardiologice, unor examene de imagistica, cat si unei consultatii chirurgicale si preanestezice.

In primul rand, un patient trebuie sa se incadreze in limita de varsta 15-70 de ani. Acesta trebuie sa nu sufere de afectiuni cardiace si respiratorii severe, afectiuni ale stomacului sau de alte patologii endocrinologice netratate. De asemenea, pacientul trebuie sa urmeze o dieta sau un regim alimentar pre si post operatoriu, in vederea sporirii rezultatelor si micsorarii factorului de risc in timpul operatiei.

Foarte important este ca dupa efectuarea chirurgiei bariatrice, pacientul sa aiba un aport zilnic suficient de proteine pentru a grabi vindecarea cicatricilor, pentru a spori cresterea si refacerea tesuturilor, dar si pentru a inlatura senzatia de foame dintre mese si a evita tentatia gustarilor.

Examenul endoscopic  digestiv superior este o procedura necesara care ofera un diagnostic precis and corect, in multe cazuri acuratetea sa depasind rezultatele obtinute in urma unei ecografii, radiografii sau chiar si a unei tomografii computerizate. Din pacate, foarte multe persoane evita aceasta procedura din cauza discomfortului creat de introducerea endoscopului pe care orala si coborarea acestuia pana in stomac sau duoden, si din cauza experientelor mai mult sau mai putin placute ale cunoscutilor. Intr-un mediu profesionist, medicul incearca intotdeauna sa linisteasca pacientul si sa ii asigure minimum posibil de discomfort pe durata procedurii. Reusita unei endoscopii digestive superioare este completata insa si de gradul de cooperare al pacientului.

Dupa ce informam in prealabil pacientul cu privire la pregatirea stomacului (fara alimentatie cu 7 ore inainte de procedura si fara lichide cu 4 ore inainte), acesta va fi dus intr-o sala speciala pentru realizarea endoscopiei. Gastroenterologul sau chirurgul care va realiza endoscopia va va administra spray cu lidocaina pentru anestezierea locala a cavitatii bucale si a gatului si un calmant intravenos care va contribui la o stare de relaxare si liniste, dumneavoastra putand in continuare sa comunicati (chiar daca nu verbal) sau sa urmati instructiunile medicului. Nu uitati ca endoscopul este introdus via cailor digestive si nu a celor respiratorii, deci veti putea respira normal, medicul incurajand o respiratie adanca si rara, care de altfel va ajuta sa va mentineti starea de calm pe parcursul procedurii.

Procedura de endoscopie digestiva superioara (pentru investigarea esofagului, stomacului si duodenului) se va efectua in pozitie culcata, pe partea stanga, moment in care se va introduce endoscopul. Prevazut cu o camera video si o sursa de lumina, acesta ii permite medicului sa observe ulceratiile, inflamatiile, tumori, infectii sau sangerari posibile de la nivelul tractului digestive superior. Endoscopia digestive dureaza intre 5-10 minute, cu o posibila prelungire de cateva minute in cazul prelevarii de tesuturi )biopsie) sau a extragerii de corpi straini sau polipi.

Va recomandam ca in cazul in care experimentati simptome digestive deranjante si sunteti sfatuiti de medicul de familie sa faceti un examen endoscopic digestiv superior, nu amanati si nu refuzati acest lucru deoarece, pentru un minim de discomfort de cateva minute, puteti preveni afectiuni sau boli grave, care in stadiu de incipit pot fi tratate in totalitate. Spre exemplu, cancerul gastric sic el esofagian pot fi diagnosticate in faza preclinica cu ajutorul endoscopiei digestive, cu multi ani inainte ca pacientul sa constientizeze aparitia acestei boli.